Parohia Glina

Istoricul comunității parohiale

Toponimie, prezentare generală a localităţii d.p.d.v. geografic, istorico-demografic, arheologic, cultural, economic

Cuvântul Glina este de origine slavă şi înseamnă lut adică pământ din care se fac oale, dar şi ţarină, pământ, moşie, de unde denumirea mai veche a comunei de Gherman-Moşia lui German, vechi proprietar în acest sat[1]. Comuna Glina are un istoric foarte însemnat, trecând în timp peste mai multe etape care au ajutat la formarea actualei aşezări. Deşi prima atestare documentară a localităţii apare în anul 1563[2], aşezarea este cu siguranţă mult mai veche. În parte de răsărit a satului, pe matca veche a Dâmboviţei, se află o movilă preistorică. Săpăturile arheologice întreprinse între anii 1926-1927 de către I. Nistor, iar mai târziu de M. P. Dâmboviţa şi colaboratorii săi, au dus la descoperirea unei civilizaţii preistorice numite civilizaţia Glina III, reprezentată prin diferite vestigii arheologice: morminte, inscripţii pe piatră etc.[3] Istoricul F. Bauer notează că satul Glina se află pe locul de unde izvorăşte râul cu acelaşi nume[4]. Apare în cartografia  din 1810 ca având 22 de case, 38 bărbaţi, 44 femei, români şi sârbi, o biserică de zid[5]. Din punct de vedere administrativ, satul Glina este înfiinţat la data de 17 feb. 1968 prin unificarea satelor: Glina-Gherman, Glina Macri, Şerbănica şi Bobeşti.[6] Teritoriul comunei a trecut până în prezent prin proprietatea mai multor persoane[7]:1819-1820 – Glina Filipescului aparţinea vornicesei Smaranda Filipescu; 1846 moşia este cumpărată de Alecu Isovaru de unde şi denumire de Glina Isovarului; 1861 moşia este cumpărată de Gherman şi va purta numele de Glina – Gherman.

Istoricul bisericii parohiale

Istoria zidirii bisericii

Niciun document oficial nu consemnează momentul construirii bisericii şi ctitorii acesteia. Un singur document, Anuarul casei Bisericii, consemnează drept an al construcţiei 1700, fără însă a da mai multe detalii despre alte documente sau ctitori. Relevantă în această direcţie este [PISANIA] Bisericii care consemnează următoarele: „Această Biserică s-a restaurat între anii 1968-1970, tencuieli interioare [și] exterioare, s-a acoperit cu tablă, uşi de stejar, sobă de teracotă, străni noi, s-a pictat în frescă de un zugrav în anul 1974 i s-a făcut subzidire contra igrasiei, s-a suprimat un zid interior şi s-a construit o nouă tindă, sau procurat sfeşnice împărăteşti, iconostas, masă de ofrande, toate lucrate la Mănăstirea Plumbuita şi s-a pictat din nou în anul 1977 în frescă de pictorul Toma Lăscoiu, în timpul Preafericitului Părinte Patriarh Justinian, prin strădania preotului paroh econom stavrofor Laurenţiu Berbescu şi a cântăreţului Gheorghe V. Ion. ”

Arhitectura

Este o biserică de plan dreptunghiular, cu absida altarului semicirculară la exterior şi interior şi de aceeaşi lăţime cu naosul. Biserica are o turlă pe pronaos. La exterior silueta scundă a bisericii este înviorată de profilele care subliniază conturul ferestrelor şi de friza de panouri dreptunghiulare, cu pictură murală[8].

Pictura

Nu se ştie cu exactitate data primei picturi însă cunoaştem că biserica a suferit în decursul anilor diferite reparaţii, printre care se numără şi repictarea bisericii. Biserica a fost reparată în 1890 şi 1907, dar natura reparaţiilor din aceşti doi ani nu este cunoscută. A mai fost reparată în 1927, 1938, 1940, 1950, dar fără să se restaureze pictura. În anul 1977 a fost pictată în frescă de către pictorul Toma Lăscoiu[9].

Pomelnice şI alte inscripţii

Cel mai important înscris al bisericii este Pisania acesteia şi o pagina foto-copiată dintr-un liturghier din anul 1832.[10]

Şirul preoţilor parohi

Primul preot paroh consemnat pe o pagină dintr-un liturghier din anul 1832 este preotul Dragomir, fără a şti până în ce an a îndeplinit funcţia de paroh.Următorii preoţi parohi consemnaţi sunt: Ulpiu Petrescu, Laurenţiu Berbescu (+1985), Mihai Voicescu (1983-2001), Barbu Ioan (2001-2007 suplinitor; 2007-2015 preot paroh), Miron Mihai (2015-prezent). De-a lungul timpului au mai fost şi alţi preoţi despre care nu avem documente oficiale care să ateste faptul că au îndeplinit funcţia de paroh.[11] [CÂNTĂREŢI ŞI EPITROPI DE SEAMĂ] Singurul nume cunoscut de cântăreţ este cel de Gheorghe V. Ion, cu sprijinul căruia părintele L. Berbescu restaurează biserica, consemnat în pisania bisericii.[12]

Cimitirul

Parohia deţine două cimitire. Nu există documente oficiale care să semnaleze înhumarea unor personalităţi bisericeşti sau laice de seamă în cimitire.

Activități culturale și filantropice în trecut

Activitate culturala, activitate filantropica

\Parohia a deţinut şi deţine abonamente la ziare de cultură, actualitate şi de natură bisericească, pe care le distribuie gratuit în parohie. Au fost şi sunt organizate periodic seri duhovniceşti unde sunt vizionate filme cu caracter religios-cultural. Săptămânal au fost şi sunt organizate cateheze pe diferite teme religios-culturale de actualitate, atât cu tinerii cât şi cu vârstnicii. Parohia a oferit şi oferă în continuare lunar ajutoare persoanelor nevoiaşe din parohie, sprijină copii în prag de abandon şcolar prin consiliere şi rechizite şcolare.

Profilul actual al parohiei

Activitati pastoral-misionare, culturale, editoriale, filantropice, catehetice

Pe lângă toate activităţile social-filantropice pe care parohia le-a desfăşurat şi le desfăşoară, se înfiinţează comitetul de tineri al parohiei care are ca scop o acţiune misionar-catehetică în rândul tinerilor din parohie. Sunt organizate pelerinaje, excursii, concursuri de cateheze şi referate. Periodic sunt invitate persoane importante din comunitate ca să împărtăşească tinerilor din experienţele dumnealor (veterani de război, teologi, profesori, etc.)

BIBLIOGRAFIE:*** Cartografia obştească a Ţării Româneşti din 1831, Ed. Helios, Craiova, 1999; *** Studiu Istoric de fundamentare a P.U.G. al comunei Glina, realiyat de Institutul Naţional al Patrimoniului, vol. I, iunie 2011.; *** Protoieria Ilfov Sud, Monografie Album, Ed. Basilica a Patriarhiei Române, Bucureşti, 2010.; BARBU, Ioan, Pr. Dr., Istoricul Parohiei Glina, material dactilografiat, 2008; Idem, Istoricul bisericii “Adormirea Maicii Domnului” Glina, material dactilografiat, 2008; BAUER, F. G.,  de  Memoirea Historiques et Geographiques sur la Valachie, Ed. Chez Henry-Louis Bronner, 1778; BERBESCU, Laurenţiu, Pr.,  Istoricul biserici Glina, material dactilografiat, cca. 1970.

1. [Pr. Ioan BARBU, Istoricul Parohiei Glina, material dactilografiat, 2008]
2. [Cartografia obştească a Ţării Româneşti din 1831, Ed. Helios, Craiova, 1999]
3. [Protoieria Ilfov Sud, Monografie Album, Ed. Basilica a Patriarhiei Române, Bucureşti, 2010]
4. [F.G. de BAUER, Memoirea Historiques et Geographiques sur la Valachie, Ed. Chez Henry-Louis Bronner, 1778]
5. [Cartografia obştească a Ţării]
6. [Studiu Istoric de fundamentare a P.U.G. al comunei Glina, realizat de Institutul Naţional al Patrimoniului, vol. I, iunie 2011]
7. [Studiu istoric de fundamentare]
8. [Studiu Istoric de fundamentare a P.U.G. al comunei Glina]
9. [Studiu Istoric de fundamentare a P.U.G. al comunei Glina]
10. [Pr. Ioan BARBU, Istoricul bisericii “Adormirea Maicii Domnului” Glina, material dactilografiat, 2008]
11. [Protoieria Ilfov Sud, Monografie Album, Ed. Basilica a Patriarhiei Române, Bucureşti, 2010]
12. [Pr. Laurenţiu BERBESCU, Istoricul biserici Glina, material dactilografiat, cca. 1970]