Parohia Roșu

Istoricul comunității parohiale

Toponime, prezentarea generală a localităţii/cartierului d.p.d.v. geografic, istorico-demografic, arheologic, cultural, economic

Biserica din satul Roşu, com. Chiajna, jud. Ilfov, este situată în partea de nord-vest a Bucureştiului, în imediata apropiere a acestuia, la cca. 8 km. Din punct de vedere istoric, satul Roşu este o aşezare veche. În colecţia de documente de la Arhivele Statului se găsesc înscrisuri despre satul Roşu începând cu anul 1591. Din tabelele de împroprietărire din 1864, se poate constata că moşia sau teritoriul localităţii Roşu se întindea de la parohia comunei Domneşti, jud. Ilfov, până la aşa numita Piaţă Chibrit şi str. Puţul lui Crăciun, de la capătul Căii Griviţa, în apropiere de podul Constanţei. Actuamente, satul Roşu se află în componenţa comunei Chiajna, judeţul Ilfov.

Istoricul bisericii parohiale

Istoria zidirii bisericii

În ceea ce priveşte data construcţiei bisericii, în textul pisaniei vechi se arată anul 1827. Nu se găsesc alte date cu privire la cine şi în ce împrejurări s-a construit biserica. Trebuie să menţionăm părerea unor istorici, care susţin că biserica este mult mai veche, deoarece datele despre comunitatea formată pe acest teritoriu sunt mult mai vechi decât anul 1827 (adică sec. XVI-XVII), ceea ce ne conduce la ideea că populaţiei de aici i-ar fi fost indispensabil un locaş de cult în cei 200 de ani. În ceea ce priveşte data construcţiei bisericii, în pisania veche se arată anul 1827. Nu se găsesc alte date cu privire la cine şi în ce împrejurări s-a construit biserica. S-au înscris astfel, în cronica săvârşirilor din acest timp, reparaţii făcute în anii 1827, 1918 (pictură în tehnica tempera de Al. Potoski), în 1945 – după cutremurul din 1940

Arhitectura, plan, dimensiuni, materiale de construcţii

Ca urmare a stării avansate de degradare în care se afla biserica, în decembrie 1994 a fost numit ca suplinitor preotul Ion Ciucă de la parohia Chitila I, care, în martie 1995, a început lucrările de reparaţii, consolidare şi restaurare: s-a păstrat vechea formă de navă, pereţii din cărămidă, cu o singură turlă pe pronaos, adăugându-se un pridvor, pentru mărirea spaţiului interior (lungime totală de 27m, lăţime 7,40m). S-au executat lucrări de tencuieli interioare şi exterioare, acoperişuri noi, turla tencuită şi bolniţe refăcute, pardoseli din gresie şi mozaicuri. Au fost executate următoarele lucrări: pictură nouă în ulei ( de Bonea Marian din Vărăşti – Giurgiu), s-a refăcut instalaţia electrică, s-a montat mobilier nou din stejar sculptat (catapeteasmă nouă, străni pentru credincioşi, icoane împărăteşti, tâmplărie nouă, odăjdii şi multe alte podoabe), toate aceste lucrări transformând biserica într-un locaş de cult aproape nou. În curtea bisericii a fost construită o capelă mortuară – donaţia d-nei Tănase Alexandrina din Bucureşti, o nouă clopotniţă cu cancelarie parohială, anexe gospodăreşti, troiţa pentru eroi.

Anexe

În anul 1998, cu ocazia hramului bisericii, Preasfinţitul Galaction, Episcopul Alexandriei şi Teleormanului, a sfinţit casa parohială şi aşezământul social parohial, ridicate în curtea bisericii. La hramul bisericii din 5 mai 2000, s-a sfinţit “Altarul de vară” precum şi extinderea aşezământului social parohial. În vara aceluiaşi an (2000), noua casă parohială a fost împrejmuită cu un gard nou din zid şi o troiţă cu fântână. Pe 25 noiembrie 2001 s-a sfinţit troiţa ridicată pe fântâna (reamenajată) de pe strada 1 decembrie 1918. Odată cu sărbătoarea hramului din 10 mai 2002, s-a sfinţit şi o nouă troiţă (fântână) împodobită cu patru mozaicuri mari din intersecţia celor două străzi: Gospodari şi Gen. Praporgescu. În 2004 au fost terminate lucrările de înălţare a unei noi clopotniţe (model grecesc) la intrarea în curtea bisericii, dotată cu cinci clopote noi şi un sistem electronic de funcţionare (180 melodii). În acelaşi an, pe 30 august, în prezenţa Î.P.S. Nicolae Condrea – Arhiep. al Americii şi Canadei, s-au pus la loc de cinste în biserică, moaştele “Sfinţilor Mucenici ucişi în Mănăstirea Sf. Sava”, primite în dar de la preoţii Aristomenis Kampoyris, Corneliu Erneanu şi Gheorghios Stamulis din Atena. În 2009 a fost aşezat la intersecţia de lângă biserică un mozaic cu punerea în mormânt a Domnului nostru Iisus Hristos, toată cheltuiala fiind suportată de fam. Pr. Ciucă Ion în amintirea părinţilor. În aceeaşi intersecţie,vis-a-vis, câţiva ani mai târziu, a fost aşezat chipul Mântuitorului Iisus Hristos cu coroană de spini sculptat în piatră, iar la capătul străzii Gospodari o altă troiţă de lemn. Tot În 2009, a fost izolată biserica şi vopsită cu vopsea structurată, s-au început lucrările de construcţie a unui pangar în curtea bisericii şi a unei noi capele în cimitir, cu implicarea şi sub îndrumarea diac. Ciucă Ioan-Alexandru. În aceeaşi perioadă, biserica a fost înnoită cu un gard nou din metal. Toate aceste lucrări au fost binecuvântate de P.S. Varlaam Ploieşteanul – ep. vicar patriarhal, cu ocazia hramului din 29 aprilie 2011. Curtea bisericii şi a casei parohiale s-au transformat într-o adevărată grădină zoologică (animale, păsări şi un iaz cu peşti), ambele împodobite cu flori şi arbuşti. Pe data de 22 noiembrie 2011 s-au început săpăturile pentru noul “Altar de vară” cu paraclis la demisol. Partea de jos până la placă (săpături, turnări betoane, izolaţie, fierul şi manopera) a fost suportată financiar de d-l Lucian Smaranda – consilier parohial. De hramul bisericii, în 2012, toată lucrarea, inclusiv “Altarul” de sus, picturile, vitraliile, dotarea, au fost terminate în vederea sfinţirii. Acoperişul a fost executat de meşteri şi cu tablă adusă din Ucraina (din inox cu taniu). Totodată au fost acoperite: biserica, turla capelei şi acoperişul de la “troiţa eroilor”, cu acelaşi material.

Pictura

Avem date din 1918 despre pictura executată în tehnica tempera de Al. Potoski. În vara anului 2013 s-a repictat pridvorul bisericii care era deteriorat. Biserica a fost izolată termic, împodobită cu mozaicuri de jur împrejur, vitralii, obiecte de cult aduse din Grecia şi mobilier sculptat (în Sf. Altar, paraclis şi pridvor).

Șirul preoților

Bălteanu Constantin (1899-????), Marinescu Constantin (????-1942), Ştefan Măluşel (1942-1996), Ciucă Ion (1994-până în prezent).

CIMITIRUL. Cimitirul a fost mărit, după ce a venit Pr. Ciucă Ion ca paroh, cu cca. 11000 m², în urma schimbului efectuat cu cei 2500 m² – terenul fostei case parohiale (suprafaţa actuală a cimitirului fiind de aprox. 3 ha.). S-a construit clopotniţă şi cancelarie pentru administrator la cimitir. În 2009 s-au început lucrările de construcţie a unei noi capele în cimitir, cu implicarea şi sub îndrumarea diac. Ciucă Ioan-Alexandru. În cimitirul parohial au fost forate cinci puţuri (din care 2 la 80m adâncime).

Profilul actual al parohiei – activităţi pastoral-misionare, culturale, editoriale, filantropice, catehetice ş.a.

Parohia sprijină în permanență cazurile sociale, familiil nevoiașe și se implică în toate activitățile de formare a educației copiilor. Biserica nu deţine obiecte de valoare. Anual s-au făcut pelerinaje la mănăstiri cu credincioşii din parohie şi periodic excursii în Ţara Sfântă. Parohia Roşu cuprindea teritorial şi Cartierul Roşu (sector 6). În 2005 s-a pus piatra de temelie pentru o nouă biserică (filie). În iunie 2006 a fost sfinţit demisolul acesteia, iar în 2008 a fost transformată în parohie (Sf. Treime – Militari) – diac. Ciucă Anichit – Orest fiind hirotonit preot şi numit paroh aici. În 2013 s-au mai înfiinţat încă două parohii cu biserici separate (Roşu II şi Dudu II).